Treceți la conținutul principal

Doctoriţa arestată de la Arşi, fiica Doctorului Meu, Florin Isac

Cristina Isac este Doctoriţa arestată de la Spitalul de Arşi.


În urmă cu aproape 30 de ani, în Spitalul de Chirurgie Plastică şi Reparatorie de pe str. Arh. Ion Mincu, părinţii doctoriţei din articol - Aurelia şi Florin Isac - au salvat ce puteau salva si au operat de câteva ori, în decurs de vreo 3 ani, piciorul meu stâng, făcut harcea-parcea într-un accident. Adolescenţa şi tinereţea mea au fost imprimate cu numele şi adresa doctorului Florin Isac. Nu erau sărbători la care să nu îi scriu. Uneori, îl şi sunam. 

Părinţii mei erau disperaţi că domnul doctor nu a vrut niciodată să primeasca ceva de la ei, deşi periodic mergeau la el acasă. O dată am mers şi eu. Îmi amintesc cum ne-a primit şi cum am mâncat dulceaţă de... cred că nuci? sau cireşe amare? Nu mai ţin minte exact....

Când am ajuns, studentă, în Bucureşti, într-o zi de octombrie sau noiembrie l-am vizitat la spital. Nu mai lucra la cel de pe arh. Ion Mincu şi cred ca deja era la actualul "spital de arşi", de fapt  tot de chirurgie plastică şi reparatorie. Acolo, unde îl cunoscusem eu pe chirurgul Florin Isac, opera în umbra lui Agripa Ionescu, profesorul al cărui nume îl poartă acum spitalul de lângă Piaţa 1 Mai.
La actualul spital de chirurgie plastică, îmi imaginez că doctorul Florin Isac si sotia lui, Aurelia Isac, au făcut acelaşi enorm bine, de mii de ori, cum îl făcusera şi în cazul meu.
Citeam azi articolul, am văzut numele doctoriţei. Isac. Da. Mama - Aurelia. Da. Fiica doctorului meu! Mai mica decat mine cu doi ani.
Aşa că, vă rog - niciun cuvânt de rău, deloc, niciodată, despre aceşti oameni. Nu de la mine! Iar peste ani, când o instanţă va decide ceva, pentru mine oricum nu va conta. Dar sunt sigură că şi atunci mi se va da mie dreptate!

Şi văd că îi mai iubeşte şi altă lume - Aurora Martin

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Kinds of Kindness – Yorgos Lanthimos. Anul Nou care n-a fost - Bogdan Mureșanu

Kinds of Kindness – Yorgos Lanthimos  Întâi m-a păcălit sau am crezut că m-a păcălit, pe urmă m-a cucerit, după ce am prins cheia și tonul. Mi-a amintit de Decalogul lui Krzysztof Kieślowski și m-am relaxat și am putut să urmăresc până la capăt filmul în trei părți, cu trei povești, Kinds of Kindness. Ce bine că nu s-au intersectat personajele, a devenit obositoare și previzibilă încârligarea asta obligatorie a intrigilor și eroilor din 3-4-5 povești din filmele construite din părți. Yorgos Lanthimos a fost mai cinstit, poate pentru că a fost sigur pe ce voia să ne spună și să facă, el a lăsat poveștile independente, unite doar de ce aveau ele de spus.  Cu instrumentele blasfemiei și cu umor negru, Lanthimos ne-a arătat esența din întrebările noastre despre Dragoste, Viață, Credință, Moarte. Le-a pus și în cadrul de desfășurare care îi place atât de mult, distopia, pentru că dacă n-ar pune într-o distopie, ar pune doar într-un eseu scris ce avea el de spus, asta de fapt mi-...

Nopți albe în Scoția: E duminică seara și ăștia se pregătesc să cânte cucu - mâine se cam duc la lucru. Jurnal Scoțian/ Scottish Diary (3)

Închei publicarea jurnalului scoțian cu primele două zile. Am lăsat crude rândurile scrise atunci. Vacanța mea de vară a fost anul ăsta să-mi amintesc vacanța scoțiană din mai. Merci pour les souvenirs! Glasgow, Day 1 Într-o oră cu autocarul de la Aeroportul Edinburgh în centrul orașului Glasgow. Verde, totul verde, mult verde, oi, vaci și cai pășteau de-a stânga și de-a dreapta șoselei. Soare, cald, așa cum nu era în București. 20 de grade în Glasgow. Străzi în pantă - sau în rampă, după direcție - cum nici în Sinaia ori Cluj n-am văzut și urcat/ coborât. Bine pe infrastructură - la minut merg spre zone din oraș și din Scoția trenuri și autobuze. Probabil s-au ocupat acum 50-30-10 ani de asta și le-a rămas moștenire. Rău pe curățenie. Cam ca la Palermo. Vibrant studențesc, vesel și viu în George Square. De la Catedrala Glasgow spre George Square, treci prin campus și zona universitară - biblioteci și săli sau facultăți de sport, clădiri ale facultăților. Necropola de l...

Jurnal scoțian/ Scottish Diary (1): Let's not make it about me! Poor Things & Stand-up Comedy

În primul meci de la EURO 2024, scoțienii au luat bătaie de la nemți. Încă un motiv să-mi fie și mai simpatici. Ei, da, scoțienii. Știm istorie, știm și comedie, așa că de dragul scoțienilor, care mi-au amintit de vizita la ei acasă, încep să scot la lumină paginile de Scottish Diary. În premieră, poate și de la vârstă, mi-am notat în fiecare seară cuvinte, mai legate, mai dezlegate, despre cum a fost ziua. Astăzi le-am adunat cu un pic de sos sintactic și ceva poze. Cât or mai fi internetul, curentul și gratuit blogspotul, pentru urmașii urmașilor mei, îndemnuri la călătorit și trăit. Let’s go!  Săptămâna scoțiană mi-a adus șase capitole de jurnal, câte unul pentru fiecare zi de călătorie (am ignorat zilele de aeroport, de plecat-ajuns). Publicarea textelor din jurnalul scoțian începe cu ziua a treia – Glasgow, Day 3. Așa am vrut. Asta cu Poor Things, GoMA și stand-up comedy se cerea prima. Nu știu clar de ce, poate pentru că mi-e drag de cuvinte, cum se înșiră ele. Literele au pr...