Telecomandă. Semn de carte. Cafea

Am fost tineri, frumoşi, talentaţi, optimişti. Suntem la fel şi după 20 de ani. Promoţia 1993 a Liceului Teoretic nr. 2 din Urziceni s-a reunit pe 29 iunie. Asta e ştirea. Reportajul este fotoreportajul pe care ni-l împărtăşim doar noi, prin transfer.ro, Facebook şi alte jucării care acum 20 de ani erau doar desene fanteziste, pe ultima pagina a caietului de mate, făcute în pauză de colegii care au ales Politehnica. "Diplomat" este restaurantul unde am dansat şi am povestit vreo opt ore. Am plecat pe ploaie, dar ce mai conta? Aveam toţi nişte zâmbete până peste urechi! Am venit din toată ţara, de prin toată lumea. Alţii ne-au trimis gândurile lor bune din restul colţurilor de lume. Avem colegi în Dubai, Boston şi alte zeci de oraşe din Italia,Franţa, Marea Britanie, Thailanda. Cine nu s-a suit în avion de tot e prin Mangalia, Buzău, Cluj-Napoca, Braşov.  Mulţi suntem în Bucureşti. Ăştia mai cuminţi am ales Capitala! Dar cei mai buni sunt cei care au rămas acasă. Î

Se întâmplă în fiecare zi. E din ce în ce mai apăsătoare. Graniţele sunt tot mai subţiri. Compromisurile, tot mai largi. Neutralitatea, tot mai irelevantă, invizibilă, inutilă. Mă apuc deci să-i citesc pe clasici. Primul dintre ei,  Matt   Drudge. Tatăl lui Drudge Report . Tatăl şi mamăl presei online, după părerea mea.  Internetul a devenit din 1998, dintr-o noţiune abstractă, de nişă, a însinguraţilor ingineri, copilul teribil al comunicării care a crescut până a ajuns obrăznicătura adorabilă din ziua de azi. Publicarea raportului despre Clinton, de către procurorul  Kenneth Starr, pe internet, a certificat influenţa globală şi soarta acestui instrument. Cum s-a născut subiectul care a făcut omenirea, în vara lui 98, să cumpere computere şi să "îşi pună internet"? Matt Drudge (2 iunie 1998, la reuniunea  National Press Club) (lăsat în engleză pentru savoare şi concizie): A ll truths begin as hearsay, as far as I'm concerned. And some of the best news stories