Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta gabriel garcia marquez

Un veac de singuratate: Povestea editorului care nu crede in realismul magic

Intre Vinerea Mare si A doua zi de Pasti, corespondenta cu editura argentiniana a fost una dintre minunile care m-au bucurat in acele zile. Am aflat cine a fost editorul "Veacului de singuratate" si ce crede el, sau cat poate spune el din ce crede, cu mandrie la puterea a doua, despre literatura sud-americana. Prima editie a cartii “Un veac de singuratate” a aparut la Buenos Aires, la Editura Sudamericana – astazi Penguin Random House. Cele 8.000 de exemplare s-au epuizat rapid. De atunci, cartea a aparut in 39 de limbi si s-a vandut in 40 de milioane de exemplare. Simplificand, un milion de carti in fiecare dintre limbile in care a fost tradusa. Un milion de Veacuri de singuratate in limba romana, nu? Ziaristul Max Seitz a stat de vorba cu primul editor al romanului “Un veac de singuratate”, argentinianul Francisco "Paco" Porrúa, in anul in care se implineau patru decenii de la aparitia acestei carti. Porrua a decis de la primul rand al manuscrisului ca ...

Traducatorii lui Gabriel Garcia Marquez, cei carora le datoram intalnirea cu lumea lui

Pentru că ei au tradus, noi am cunoscut talentul lui Marquez şi, mai bine, America de Sud. Am descoperit doar pe site-ul editurii RAO numele traducătorilor lui Gabriel Garcia Marquez din ultimii ani. Mihnea Gheorghiu – Un veac de singurătate  Sarmiza Leahu – Ştiri despre o răpire  Ileana Scipione – Aventurile lui Miguel Littin, clandestin în Chile, Ceas rău  Tudora Sandru-Mehedinti – Cronica unei morţi anunţate, Douăsprezece povestiri călătoare, N-am venit să ţin un discurs, Ochi de câine albastru  Mihaela Dumitrescu – Generalul în labirintul său  Din perfecta si aproape evanghelica povestire "Urma sangelui tau pe zapada", din care de atatea ori am pus fragmente pe Facebook sau aici, pe blog, iata un nou fragment: "Era aşa de fericit la volanul jucăriei sale mari, de 250 000 de lire sterline, ca nici măcar nu se întreba dacă făptura stralucitoare care dormea lînga el, cu legătura de la deget îmbibată de sînge, şi al carei somn de adolescentă e...