"Sa informezi si sa-ti intelegi epoca": din scrisoarea de demisie a unei ziariste (din Franta, stati linistiti!)
Mesajul lui Natalie Nougayrède pentru „echipele ziarului Le Monde”, in ziua cand jurnalista a renuntat la conducerea publicatiei. Avea un mandat asigurat de 6 ani. A renuntat dupa 1 an si 2 luni.
Bună ziua,
I-am informat astăzi pe acţionarii ziarului Le Monde că am luat decizia de a părăsi conducerea ziarului, nemaiputând să mă ocup de acest lucru, pe deplin impacata cu mine insami. Intenţia unor membri ai (conducerii) ziarului de a reduce drastic prerogativele directorului ziarului este, pentru mine, incompatibilă cu îndeplinirea misiunii mele şi ar conduce pe termen lung la slăbirea funcţiei mele. Nu pot să fiu de acord cu dispariţia postului de director de ziar, sub pretextul actualelor circumstanţe.
Pe de altă parte, atacurile directe şi personale la acţiunile mele mă împiedică să aplic planul de schimbare pe care l-am supus acţionarilor şi care are nevoie de acordul redacţiilor, în interesul superior al ziarului. Nu sunt întrunite condiţiile de încredere şi de raţiune.
Singura mea ambiţie a fost aceea de a apăra ziarul şi de a-l face chiar mai puternic, în faţa numeroaselor provocări. Le Monde a continuat să demonstreze că este cel mai bun ziar francez. Oferă în fiecare zi conţinut de calitate care face dovada bogăţiei, talentului, diversităţii şi reactivităţii resurselor sale.
În spiritul responsabilităţii şi în numele respectului pentru misiunea faţă de cititori, Le Monde trebuie să ducă la bun sfârşit tranzitia spre digital, esenţială pentru viitorul său.
În momentul în care îmi părăsesc funcţia, le mulţumesc tuturor echipelor ziarului Le Monde şi tuturor celor care, în fiecare redacţie, ilustrează admirabil meseria prin care informăm şi ne înţelegem epoca, cu seriozitate şi ataşament la valorile reprezentate de independenţă şi integritate.
Natalie Nougayrède
Jurnalista în vârstă de 48 de ani, pe care îi va împlini pe 29 mai, este specialistă în spaţiul rus. A fost directoare a ziarului din martie 2013 pana în mai 2014.
Şi-a început cariera în 1991, fiind corespondentă în Cehoslovacia pentru BBC şi Liberation (Cehia se separă de Slovacia în 1993), apoi corespondentă în Caucaz pentru Liberation şi RFI3. În 1995, devine redactor responsabil pentru paginile "Portrete" din Liberation.
În 1996 începe să colaboreze cu Le Monde, scriind despre Ucraina şi Rusia, apoi devine corespondent la Moscova, ulterior – corespondent diplomatic.
În 2004, ea câştigă Premiul Presei Diplomatice, iar în 2005 este laureată a Premiului Albert Londres, pentru reportajele din Cecenia şi despre luarea de ostatici de la Beslan.
Premiul Albert Londres este cel mai mare premiu acordat în jurnalismul francez, echivalentul premiului Pulitzer. Se acordă din 1933 unui singur jurnalist din presa scrisă, iar din 1985 sunt recompensaţi doi jurnalişti francezi, al doilea fiind din audio-vizual.
Ea a fost aleasă directoare a ziarului la 1 martie 2013, cu aproape 80% dintre voturile din Societatea redactorilor, după ce a fost propusă de trei acţionari ai ziarului.
Numirea lui Natalie Nougayrède în funcţia de directoare a fost în tandem cu preşedinţia exercitată de Louis Dreyfus, preşedintele directoratului, pentru un mandat de 6 ani, si a fost validată de consiliul de supraveghere a grupului, în unanimitate, pe 6 martie 2013. Într-un comunicat, se precizează că amândoi „trebuie să pună revoluţia digitală pe primul loc al mandatelor lor”.
Le Monde este unul dintre cele mai importante şi respectate ziare din lume. Apare din 1944, imediat dupa ce germanii părăsesc Parisul în timpul WWII, folosind infrastructura fostului cotidian Le Temps. Până la sfârşitul primului an de apariţie, Le Monde ajunge la un tiraj de 150.000 de exemplare.
În prezent, cotidianul are un tiraj de 300.000 de exemplare.
Jurnalista Sylvie Kauffmann a fost prima femeie editor executiv al ziarului, în perioada 2010-2011. După ce ziarul a fost cumpărat în 2010 de un grup de investitori francezi, editorul „veteran” Erik Izraelewicz devine şi editor executiv, şi director. După moartea lui Izraelewicz, în noiembrie 2012, este aleasă Natalie Nougayrède să conducă publicaţia, devenind prima femeie director al ziarului Le Monde.
Cu o săptămână în urmă, şapte redactori-şefi au demisionat şi au denunţat „disfuncţii majore şi lipsa încrederii şi a comunicării în relaţia cu conducerea redacţiei". Apoi, pe 9 mai, cei doi adjuncţi ai directoarei Le Monde şi-au dat si ei demisiile din functiile de conducere.
Ca majoritatea ziarelor franceze, şi Le Monde primeşte subvenţii de la stat. În 2010, de exemplu, a primit ajutor direct de 17 milioane de euro, pe locul doi într-un clasament la cuantumurilor subvenţiilor pentru publicaţiile franceze, iar în 2012 – a primit 18,6 milioane de euro.
Surse: Le Monde, Wikipedia
Bună ziua,
I-am informat astăzi pe acţionarii ziarului Le Monde că am luat decizia de a părăsi conducerea ziarului, nemaiputând să mă ocup de acest lucru, pe deplin impacata cu mine insami. Intenţia unor membri ai (conducerii) ziarului de a reduce drastic prerogativele directorului ziarului este, pentru mine, incompatibilă cu îndeplinirea misiunii mele şi ar conduce pe termen lung la slăbirea funcţiei mele. Nu pot să fiu de acord cu dispariţia postului de director de ziar, sub pretextul actualelor circumstanţe.
Pe de altă parte, atacurile directe şi personale la acţiunile mele mă împiedică să aplic planul de schimbare pe care l-am supus acţionarilor şi care are nevoie de acordul redacţiilor, în interesul superior al ziarului. Nu sunt întrunite condiţiile de încredere şi de raţiune.
Singura mea ambiţie a fost aceea de a apăra ziarul şi de a-l face chiar mai puternic, în faţa numeroaselor provocări. Le Monde a continuat să demonstreze că este cel mai bun ziar francez. Oferă în fiecare zi conţinut de calitate care face dovada bogăţiei, talentului, diversităţii şi reactivităţii resurselor sale.
În spiritul responsabilităţii şi în numele respectului pentru misiunea faţă de cititori, Le Monde trebuie să ducă la bun sfârşit tranzitia spre digital, esenţială pentru viitorul său.
În momentul în care îmi părăsesc funcţia, le mulţumesc tuturor echipelor ziarului Le Monde şi tuturor celor care, în fiecare redacţie, ilustrează admirabil meseria prin care informăm şi ne înţelegem epoca, cu seriozitate şi ataşament la valorile reprezentate de independenţă şi integritate.
Natalie Nougayrède
Jurnalista în vârstă de 48 de ani, pe care îi va împlini pe 29 mai, este specialistă în spaţiul rus. A fost directoare a ziarului din martie 2013 pana în mai 2014.
Şi-a început cariera în 1991, fiind corespondentă în Cehoslovacia pentru BBC şi Liberation (Cehia se separă de Slovacia în 1993), apoi corespondentă în Caucaz pentru Liberation şi RFI3. În 1995, devine redactor responsabil pentru paginile "Portrete" din Liberation.
În 1996 începe să colaboreze cu Le Monde, scriind despre Ucraina şi Rusia, apoi devine corespondent la Moscova, ulterior – corespondent diplomatic.
În 2004, ea câştigă Premiul Presei Diplomatice, iar în 2005 este laureată a Premiului Albert Londres, pentru reportajele din Cecenia şi despre luarea de ostatici de la Beslan.
Premiul Albert Londres este cel mai mare premiu acordat în jurnalismul francez, echivalentul premiului Pulitzer. Se acordă din 1933 unui singur jurnalist din presa scrisă, iar din 1985 sunt recompensaţi doi jurnalişti francezi, al doilea fiind din audio-vizual.
Ea a fost aleasă directoare a ziarului la 1 martie 2013, cu aproape 80% dintre voturile din Societatea redactorilor, după ce a fost propusă de trei acţionari ai ziarului.
Numirea lui Natalie Nougayrède în funcţia de directoare a fost în tandem cu preşedinţia exercitată de Louis Dreyfus, preşedintele directoratului, pentru un mandat de 6 ani, si a fost validată de consiliul de supraveghere a grupului, în unanimitate, pe 6 martie 2013. Într-un comunicat, se precizează că amândoi „trebuie să pună revoluţia digitală pe primul loc al mandatelor lor”.
LE MONDE
Le Monde este unul dintre cele mai importante şi respectate ziare din lume. Apare din 1944, imediat dupa ce germanii părăsesc Parisul în timpul WWII, folosind infrastructura fostului cotidian Le Temps. Până la sfârşitul primului an de apariţie, Le Monde ajunge la un tiraj de 150.000 de exemplare.
Prima pagina din 9 mai 1945
În prezent, cotidianul are un tiraj de 300.000 de exemplare.
Jurnalista Sylvie Kauffmann a fost prima femeie editor executiv al ziarului, în perioada 2010-2011. După ce ziarul a fost cumpărat în 2010 de un grup de investitori francezi, editorul „veteran” Erik Izraelewicz devine şi editor executiv, şi director. După moartea lui Izraelewicz, în noiembrie 2012, este aleasă Natalie Nougayrède să conducă publicaţia, devenind prima femeie director al ziarului Le Monde.
Cu o săptămână în urmă, şapte redactori-şefi au demisionat şi au denunţat „disfuncţii majore şi lipsa încrederii şi a comunicării în relaţia cu conducerea redacţiei". Apoi, pe 9 mai, cei doi adjuncţi ai directoarei Le Monde şi-au dat si ei demisiile din functiile de conducere.
Ca majoritatea ziarelor franceze, şi Le Monde primeşte subvenţii de la stat. În 2010, de exemplu, a primit ajutor direct de 17 milioane de euro, pe locul doi într-un clasament la cuantumurilor subvenţiilor pentru publicaţiile franceze, iar în 2012 – a primit 18,6 milioane de euro.
Surse: Le Monde, Wikipedia
Comentarii
Trimiteți un comentariu