Ori am văzut prea multe filme, ori e de la inteligența dată de Doamne-Doamne, ori scenariul a fost transparent, dar după 20 de minute știam și cine e al patrulea, adică primul, și cum se va încheia filmul. Hai să nu fie pe seama ultimelor două, hai s-o dau pe seama orelor de văzut generice de început și de sfârșit, deci să fie varianta 1. Bogdan Mirică a făcut un thriller care nu e mai bun decât Câini , după gustul meu, dar i-a reușit o bijuterie inventivă și inteligentă. Are un limbaj îndrăzneț, abuzează un pic de muzică în prima parte, ne cam trage de mână-mânecă, nu ne lasă ușor, să citim noi povestea, dar asta nu șterge din puterea intrigii, de la un punct încolo, slavă Domnului că am avut răbdare cu el și unii cu alții. După primele 25-30 de minute, și mai ales după prima scenă Bugarin - Bănescu , mi-am zis că ăsta este cel mai teatral film al lui Bogdan Mirică: abuzul de vorbe în decor care aștepta vorbe, aerul aero-purtat al personajului Ioanei Bugarin , actrița fiind aici f