“Hai-hui”-ul meu este unul urban. Sunt turista de catedrale, palate, expozitii, muzee, biserici si cafenele, restaurante, teatre, sunt turista de hoteluri cu apa calda, televizor si internet. Asa sunt si ma laud cu asta. Nu ma luati la cort in savana, nu ma convingeti sa mancam frunze in varf de munte fara semnal. “Mie dati-mi strazi pavate, dati-mi cinematograf!”, dupa cum decreta poetul!
Am invatat sa nu mai astept. Stiu ca nu trebuie sa mai aman. Am mai aflat ca tot ce nimeni nu imi poate lua se afla in mine, nu in sifonierul meu. Ce adapostesc in mine, printre cele mai de pret comori, sunt amintirile. Calatoriile si diminetile din orase primitoare, incepute cu “Hello! What are you up to now?, intrebare adresata tie, strengareste – da, pentru asta merita sa traiesti!
Calatoriile mele din ultimii 20 de ani sunt in imaginea de mai jos. Restul abia asteapta!
Praga! Cu Praga mi-am continuat calatoriile hai-hui cand lumea europeana ne-a reprimit la ea, pentru ca “hai-hui”-ul meu incepuse in 1995.
Prin urmare, am ajuns in capitala Cehiei in vara lui 2007. Era august, Praga era plina de turisti, dar cand nu e! si vreo doua zile a plouat. Dar cand nu ploua, in ziua de azi!
Hotelul era la 500 m de Vltava, in capatul strazii era Dancing House.
Praga o strabati pe jos si asa e cel mai bine, asa te indragostesti de ea si ii respiri fiecare fir de palat, parc si deliciu gastronomic. La Praga am invatat cat de gustos este platoul cu branzeturi, pe care, desi francofila cica-s, nu il incercasem pana atunci.
Drumul din centrul vechi pana sus la Castel, langa Catedrala St. Vitus, este o lectie de istorie si arhitectura, cand ajungi in curtea interioara a Castelului nu poti decat sa lacrimezi… Cred ca de fericire.
De atunci, vacantele mele europene s-au intetit. Pentru ca, de dimineata pana seara, am tot timpul ceva si altceva de facut, (acum, repede, hai, dar de ce nu raspunzi, dar cand termini etc.), slava Domnului ca unii si-au facut o profesie din adunatul de informatii si oferte, le-au pus pe site-ul lor si ne fac viata si concediile mai usoare.
Asa se face ca am descoperit pe internet cum, cu mai putin de 300 de euro, pot merge iar la Praga, 4 zile. Prin free-spirit.ro. Mai exact, cu 285 de euro pana pe 4 octombrie si cu 260, din 11 pana pe 25 octombrie.
De cazat o sa ma pot caza la un hotel de 3 stele.
Ce ar insemna ca daca platesc 300 de euro vad si ma bucur din nou de Praga? Pai asta s-ar traduce prin 4 vizite mai putin – ori mai putin substantiale- la un supermarket. Le reduc si imi fac o vacanta! Merita, zic! Sa cercetam amanuntele!
Pe locul doi ar fi o calatorie cu autocarul, tot pentru 4 zile. Belgrad, Zagreb, Bratislava, Viena si Budapesta. Croaziera pe Dunare si ochii clipiti des peste palatele acestor metropole sunt un lucru de facut macar o data in viata.
Free-spirit.ro imi propune acest circuit cu 180 de euro. Cred ca va fi recompensa mea de vara ploioasa si agitata. Free-spirit.ro are programate doua plecari, in luna august. Detalii – aici.
Pentru dragii mei pensionari din familie, pe care agentiile ii numesc onorabil “seniori”, am asa: din octombrie pana in decembrie, plecari si sejururi de cate o saptamana la cca 400 de euro, in hoteluri de 4 stele.
Tentanta este, de exemplu, o Toscana – cazare in Montecatini, cu avionul pana la Bologna, apoi transport la hotelul unde isi vor petrece o saptamana de relaxare. Mai multe informatii – pe site-ul free-spirit.ro - aici.
Nu e asa departe, nu e asa mult si inseamna grija de care au nevoie. Europa o pot vedea acum nu doar la televizor si in atlas, ci chiar la masa ei, acasa la ea. Noi care le suntem nepoti si copii ii putem rasfata. Nu vor spune “Nu”.
Am invatat sa nu mai astept. Stiu ca nu trebuie sa mai aman. Am mai aflat ca tot ce nimeni nu imi poate lua se afla in mine, nu in sifonierul meu. Ce adapostesc in mine, printre cele mai de pret comori, sunt amintirile…
Comentarii
Trimiteți un comentariu