marți, 10 februarie 2015

Mano Solo, mon pauvre Mano Solo

La vie, c'est pas du gateau...

Care e treaba cu Mano Solo?


L-am descoperit in colectia de CD uri a lui Ann. Ann era studenta la care am stat acum multi ani, in studentia mea, cand m-am dat prin Bruxelles prima data.

Ann nu avea televizor. Asa ca seara ascultam muzica. Veneau les amis pour faire la fete si ascultam muzica pana in creierii noptii.

Mano Solo era la mare moda atunci. Atunci acolo. Pentru ca atunci aici la moda era Vaya Con Dios de care auzisem eu ca se lansasera in Belgia, iar astia cand au auzit ca pe noi, romanasii, ne intereseaza Vaya Con Dios au ras si au zis ca ne arata ei (alta) muzica adevarata. Vremuri...


De dragul de Mano Solo uitasem, intre timp, mai ascultam cand si cand, cand cine stie cum ajungeam la un clip al lui.

Anul asta, in ianuarie, cand citeam despre victimele de la Charlie Hebdo, am descoperit ca tatal lui Mano Solo a fost Cabu. Ca in atatea amoruri de pe lumea asta, copilul Mano Solo a crescut fara tatal lui. Cei doi s-au apropiat cand Mano avea 43 de ani.



A murit la 46 de ani, bolnav de SIDA. Cu cinci ani inainte de moartea tatalui lui.

Cu toate astea in minte, am vrut, de fapt, sa va rog (va recomand) sa ascultati cantecele lui Mano Solo. Cautati un best of, un mix ceva pe Youtube. Nu o sa va para rau.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu