Treceți la conținutul principal

Iar e timpul să fim liberi. Sau când Papa bate șaua

Omul nu poate trăi fără Dumnezeu.

Ne-a reamintit pe ce să ne sprijinim pe drum, cu aceste vorbe, Papa Ioan Paul al II-lea.

Solo Cristo risorto può appagare pienamente la tua insopprimibile aspirazione alla libertà! Dopo le atrocità di due guerre mondiali e di tutte le guerre che, in questi cinquant’anni, spesso in nome di ideologie atee hanno mietuto vittime e seminato odio in tante Nazioni; dopo gli anni delle dittature che hanno privato l’uomo delle sue libertà fondamentali, si sono riscoperte le vere dimensioni dello spirito, quelle che la Chiesa da sempre promuove rivelando in Cristo la vera statura dell’uomo. Anche il risveglio di molte democrazie porta oggi al dialogo e alla fiducia tra i popoli; e il mondo comprende di nuovo che l’uomo non può vivere senza Dio! senza la Verità che, in lui, lo rende libero

Discursul întreg din ziua de Paști din 1990 îl găsiți aici.

Era 15 aprilie și catolicii și ortodocșii se bucurau împreună de Înviere.

(Eseul despre că faptul era anul 1990 cred că e inutil, aici, acum, se înțelege că face parte din întregul sens al poveștii)

Sfintele Paști aveau să mai fie celebrate în aceeași zi, de Surorile Creștine, abia peste 11 ani.

11 ani.

Cea mai îndelungată perioadă care a trecut, în istoria modernă, între două date ale Paștilor comune.

În aceeași zi cădeau Paștile când la trei ani, când la doi ani, când la opt ani.

Din 1990 aveam să așteptăm primul an al mileniului III ca să avem Paști laolaltă, ortodocși, catolici, protestanți.

Avea să fie tot un 15 aprilie, în 2001.

În urmă cu 100 de ani se produsese ceva asemănător, doar că între cele două sărbători comune trecuseră 10 ani.

Nu mă fac nici statistician, nici numerolog, nici documentarist pentru Concilii.

Observ.

Mă gândesc.

Și mă întreb...

Papa și alte mari spirite care se întâlnesc în Cuvânt știu bine când Timpul nu mai are răbdare și când lumea are nevoie de un brânci. Și dacă nu din Cuvânt ne luăm sprijinul pentru brânci la drum, atunci de unde Dumnezeu?

Mă rog să găsim mereu motive pentru câte un brâncișor în viață, măcar pentru un bobârnac.

Nu am pretenții de prea dese și norocoase șuturi în fund. Pași înainte s-ar găsi, slavă Domnului! Până la capăt! Și la capăt, știți, nu? La capăt e Libertatea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Win-win: Tu ai dreptate, eu am libertate. Despre Singlehood

Astăzi, despre Bella DePaulo și Virginie Efira . Cine? De ce?  Bella DePaulo predă și scrie psihologie în SUA. S-a specializat în viața de celibatar/ celibatară sau în noțiuni și cuvinte pentru care noi nu avem nici conceptul, nici vorbele: single at heart, singlehood, single experience. Ne-am împrietenit pe Facebook, cum face ea și cum fac și eu nu doar cu oameni știuți de la grădiniță, ci și cu oameni ale căror preocupări din cap și din viață sună cunoscut ori măcar nu te stresează. Bella trăiește în California, publică articole și cărți, este invitată în emisiuni, ține conferințe. O găsiți pe amazon și pe site-ul ei belladepaulo.com . Cartea Singled Out: How Singles Are Stereotyped, Stigmatized, and Ignored, and Still Live Happily Ever After i-a apărut în 2007. Anul ăsta în decembrie (chiar de Moș Nicolae, comme on dit en français) apare Single at Heart: The Power, Freedom, and Heart-Filling Joy of Single Life. Enjoy!  Comme on dit en français encore une foi, acum despre filmul L

Lumea pe dos, cu actori à contre-emploi, dar in care tot omul iubeste

Filmul lui Nolan readuce F-ul din SF in poveste. Fantastic. Sa mai fie si fantastic, atunci cand vedem un SF, nu doar S, riguros stiintific. Cu un poem care ne spune complicat de intraductibil ca suntem programati sa traim si sa ne dorim sa traim, cu vreo doua versuri care pot avea tot atatea traduceri si adaptari cate fire de par are in cap cititorul lor, cu acest poem lansat de pe la inceput, zic, Interstellarul ne reaminteste cum e cu dragostea. Asadar, cum e cu dragostea? Pentru ea facem imposibilul posibil. Pentru ca iubim, nu exista sau nu tinem cont de timp, de spatiu, de conditii meteo, geo, antropo. Pentru ca iubim, stim sa citim in stele si in semne. Pentru ca iubim, trecem peste orice si facem orice. Suntem programati sa fim, sa cautam dragostea, sa o dovedim cu fiecare respiratie si sa nu ne oprim pana nu ii este bine si la adapost dragostei noastre. Sunt pline de iubire spatiul si timpul acestui film. Cel mai adesea, poate pentru ca printre cele mai din aur cura

Orașul e gol, toți diavolii-s la țară

Moșii de vară dinaintea Rusaliilor umplu tramvaiele dinspre biserici cu pungi foșnitoare, grele de vin și colivă, pilaf și bomboane. Pungile se sufocă, bine strânse la gât cu alte pungi, să nu cadă, să nu se verse, să nu, Doamne ferește, ajungă vreun bob de grâu și orez la vreun străin, singur și flămând. Bugetarii creștini au văzut pe telefoane ce vreme e la mare și ce trafic e pe DN1 și au ales să dea o fugă de trei zile sfinte la țară. Bugetarii tineri, cei singuri și cei abia certați, de Paște, cu neamurile vii de la țară au ales să dea comandă de pizza la glovo și să rămână acasă, cu urechea ciulită la lift. Băieții din Sri Lanka și Bangladesh sunt musulmani și hinduși, nu țin Rusaliile creștinilor, doar le duc șaorme și burgeri copiilor singuri și flămânzi rămași acasă, la Netflix and chill. Băieții din Sri Lanka și Bangladesh stau cu ochii în telefon și cu arma la picior – cutiile hrănitoare de plastic roz tazz și galben glovo sunt gata de încărcat șaorme, burgeri și piz